„Oraşul Culturii”, lovit în creştet de incultură. Revoltă în instituţiile de cultură ieşene. „Ne conduc nişte analfabeţi”. Ordonanţa tăierilor bugetare ameninţă existenţa acestora
Deciziile Guvernului de a tăia din cheltuielile bugetare pun în pericol existenţa teatrelor, dar şi a altor instituţii de cultură, afectate fiind şi bibliotecile. Semnalul de alarmă este tras de directorii instituţiilor de cultură din Iaşi, care speră totuşi ca, într-un fel sau altul, măsurile să nu se aplice şi în acest domeniu. Altfel, le este pusă în pericol chiar existenţa. Ordonanţa în cauză este însă în vigoare.
Ordonanţa care vizează reducerea drastică a bugetului anual de cheltuieli le creează deja mari bătăi de cap managerilor din instituţiile cultural-artistice. Spre exemplu, toate cheltuielile legate de achiziţia de documente pe ultimele două luni au fost deja suspendate. Astfel, chiar la sfârşit de an, când de obicei sunt programate cele mai importante achiziţii, directorii trebuie să le elimine şi să se „descurce” cum pot.
Doi manageri, aceeaşi revoltă
„Ziarul de Iaşi” a dezbătut problematica cu directorul artistic al Teatrului „Luceafărul” din Iaşi, Oltiţa Cîntec, şi directorul Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi”, Dan Doboş. Ambele instituţii pe care cei doi le manageriază de ani de zile au fost luate prin surprindere de modificările venite odată cu ordonanţa în cauză.
„Este ceva de groază, ne conduc nişte analfabeţi şi asta e. Limitarea se referă la anumite capitole de cheltuieli, «bunuri si servicii», adică la fondurile alocate pentru producţie artistică. Mai simplu spus, nu vom putea cumpăra materiale pentru noile spectacole. În plus, dacă se arde un bec, se defectează un robinet, o toaletă, se sparge o ţeavă, nu putem să le înlocuim. Tot de acolo se plătesc utilităţile. Sunt articole în OUG care se bat cap în cap, nimeni nu ştie cum se vor aplica. De pildă, scrie că instituţiile de cultură îşi fac proiectele din planul cultural minimal, dar câteva rânduri mai jos se stipulează că nimeni nu va putea depăşi – deşi are alocări bugetare aprobate – un prag care înseamnă media cheltuielilor pe lunile ianuarie-septembrie. Guvernanţii omit că lunile de vară înseamnă în structura anului teatral vacanţa dintre stagiuni, adică pragul va fi tras în jos, va fi foarte mic pentru teatre în noiembrie-decembrie, perioadă intensă de activitate artistică. Sunt plăţi pe contracte semnate, cu angajament de plată, pe care nu le mai putem face. La noi, pragul e undeva la 65.000 lei pe lună, cam cât am plătit în 2022 numai pentru utilităţi în lunile de iarnă”, ne-a declarat Oltiţa Cîntec.
Oltiţa Cîntec:„Cultura nu face găuri la buget”
Oltiţa Cîntec a susţinut şi ideea conform căreia prin această ordonanţă Guvernul nu face altceva decât să „desconsidere complet” cultura.
„Această ordonanţă arată că guvernanţii nu înţeleg că instituţiile culturale au un specific aparte, ele nu sunt administraţie publică locală. Cultura ar trebui exceptată de la prevederile ordonanţei, aşa cum este Educaţia. Guvernul demonstrează fără echivoc că desconsideră complet domeniul creativ al societăţii. Cultura nu face găuri la buget, cultura este un factor de progres, de educaţie, este, cum tot repet, o investiţie în oameni. Cu efecte pe termen mediu şi lung. Găurile din buget trebuie acoperite prin sporirea colectării, nu prin sugrumarea culturii”, a menţionat aceasta.
De asemenea, Teatrul trebuia să cumpere aparatură scenotehnică. „Am cheltuit cât ni s-a alocat, pe baza prevederilor bugetare, sumele sunt trimestriale. Nu vom putea face plăţi care sunt necesare, mai ales că vor începe – noiembrie, decembrie – şi facturile la căldură, care nu sunt deloc mici. Probabil, soluţia generală va fi să amânăm plata acestor facturi pentru 2024. Adică să acumulăm datorii. La nivel macro, naţional, nu este deloc o rezolvare, este doar o mutare a problemelor pe anul viitor. Aveam nevoie de reflectoare, sonorizare, fără care nu putem susţine spectacole, softuri anti-virus care au expirat, lista e mult mai lungă. De fapt, orice depăşeşte 2.500 lei cu TVA este investiţie”, a adăugat directorul.
Biblioteca Judeţeană nu mai poate cumpăra documente
Biblioteca Judeţeană este într-o situaţie similară, dacă nu cumva şi mai proastă: nu mai poate cumpăra cărţi anul acesta, şi nici pentru anul viitor. Aceste măsuri drastice, aplicate pe orizontală, după cum susţine directorul Dan Doboş, îngreunează activitatea oricărei instituţii de acest tip.
„Din păcate, ordonanţa aceasta este extrem de clară. Toate cheltuielile pe ultimele două luni se suspendă. Teoretic, orice instituţie care se respectă are o anumită semestrialitate, adică nu ar trebui să afecteze foarte tare… nu mai cumpărăm cărţi, documente în următoarele două luni, bun, le cumpărăm la anul. Dar ce facem cu abonamentele de anul viitor pentru presă? În a doua parte a lunii decembrie, în mod tradiţional, făceam abonamente pentru ziar, cititorii trebuie să aibă zilnic ziarul, avem colecţii pe care nu avem voie să le întrerupem… Asta este o mare problemă. Apoi, pentru că mie nu îmi este în continuare foarte limpede: ce fac dacă se sparge o ţeavă?“, a menţionat Dan Doboş.
Mai mult, Ordonanţa impune comasarea, reorganizarea, fuzionarea sau transferul instituţiilor publice cu mai puţin de 50 de angajaţi, în ciuda faptului că eficienţa structurilor de mai mici dimensiuni este superioară oricăror modele de organizaţii-mamut, conform tuturor teoriilor manageriale şi administrative.
„Noi aveam doar 32.000 la buget, nu erau chestiuni care să împiedice administraţia, protocol sau mai ştiu eu ce. Din prognozele noastre, chiar dacă nu mai cumpărăm nimic şi plătim doar contractele care există, pe luna decembrie am avea un deficit de vreo 16.000 de lei. Ordonanţa afectează toate instituţiile, lucrurile sunt extrem de neclare. Încercăm să ducem la capăt activităţile care nu prea costă, sau care nu costă nimic. Cred că se putea lua din altă parte, gândiţi-vă că Biblioteca are 25 de posturi vacante, vă daţi seama ce economie am făcut noi? Nu ştiu ce o să mai fie, vom vedea”, a spus Dan Doboş.
INCFC atrage atenţia asupra impactului negativ în raport cu instituţiile publice de cultură
Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a precizat că toate entităţile publice din Cultură, dar nu numai, sunt producători esenţiali în mecanismele societăţii, având fiecare un loc bine determinat. Singurele structuri supradimensionate şi irelevante sunt, în fapt, administraţiile arborescente care ar îngloba un număr nejustificat de funcţionari.
„Înţelegem şi respectăm nevoia Guvernului României de a restrânge cheltuielile cu aparatul propriu, dar amestecul dintre funcţionari publici şi personal cu specializări dobândite, tocmai pentru a putea face faţă cerinţelor societăţii, reuşeşte prin acest proiect de ordonanţă să-i afecteze doar pe cei din urmă. Deşi se motivează reducerile pentru ca Guvernul să respecte priorităţile strategice şi să acceseze fondurile europene pentru îmbunătăţirea infrastructurii, măsurile propuse ar distruge tocmai infrastructura şi patrimoniul celor aproximativ 300 de instituţii publice de cultură pe care le propune spre desfiinţare aproximativ 61% din sistemul public”, au scris reprezentanţii Institutului.
La acestea s-ar putea adăuga efectele negative ale dezechilibrării sistemului cultural pe care le vor resimţi nenumăratele organizaţii de cultură din mediul privat: producători de carte, audiovizual, arte vizuale, arhitectură, organizaţiile pentru meşteşuguri, industriile culturale, organizaţii care nu ar putea suporta taxările impuse.
„Problema fundamentală de care acest proiect nu ţine cont este că acele sectoare pentru care statul trebuie să-şi asume finanţarea nu sunt discutabile la nivel de societate, nici opţionale, fiind incluse în obligaţiile constituţionale ale oricărui stat democratic civilizat pentru care cetăţenii plătesc deja cu un procent semnificativ din veniturile lor curente. Cultura este singurul domeniu de acţiune la nivelul conştiinţelor indivizilor, ajutându-i să se integreze în comunităţi, să contribuie la construcţia unei naţiuni, dă sens existenţei, motivează şi validează participarea socială. Ordonanţa este o ameninţare directă pentru accesul la cultură al populaţiei României, deoarece distribuţia teritorială a instituţiilor care oferă cultura fundamentală va fi grav şi iremediabil afectată, prin implementarea acestor măsuri”, au mai scris aceştia.
Sursa: Ziarul de Iași
